Pentru prima dată a fost montată în 1862 la Teatrul Mic din Moscova.
În articolul despre “Eroul timpului nostru”, Belinski a atras atenţia asupra “mişcării dramatice bogate” în povestirile lui Lermontov, expunându-i părerea că el “neapărat va ajunge până la dramă”. Pe atunci Belinski nu ştia că încă până la “Eroul timpului nostru”, din 1830 până în 1836, Lermontov a scris 5 drame: “Spaniolii”, “Minschen und Leidensgaften”(“Oamenii şi pasiunile”), “Un om straniu”, “Mascarada” şi “Doi fraţi”.
“Mascarada” a fost scrisă în 1835, după prima redacţie a “Demonului”, şi după prima încercare de a scrie romanul “Vadim”.
Lermontov deja a căpătat o bună experienţă de viaţă ceia ce s-a elucidat în tipul eroului central. Eroul demn, plin de calităţi ideale. Îşi cedează poziţiile în faţa eroului deziluzionat în aşa numitul “bine”. Astfel apare eroul “vicios”, eroul “rău”, care dă lovituri crude societăţii.“Trebuia să poţi să urăşti din iubire, să dispreţuieşti din sentimentul de omenie: trebuia să ai o mândrie fără limite, ca să ţii capul sus, având cătuşe la picioare” – scria Herţen.
Arbenin este în opoziţia societăţii nu din motiv că a păstrat “scânteia divină”,ci el se deosebeşte de ceilalţi prin faptul că a reuşit să-şi păstreze capacităţile voinţei – puterea de luptă şi răzbunarea. Drama lui Arbenin este o dramă a societăţii, care rămâne a fi, spre regret, o dramă profund contemporană şi în zilele noastre.
Primul “Grand Prix” în R Moldova, obţinut în Belorusia la Festivalul Intrenaţional de Teatru, precum şi I loc obţinut la Festivalul Internaţionalde Teatru a Ţărilor riverane Bazinului Mării Negre, Turcia 2002.
Începutul spectacolului:
