Undeva, intr-o lume de basm, prinţesa Odette cu prietenele ei culeg flori pe un câmp. Rothbart, geniul rău, le zăreşte si le transformă in lebede albe.
ACTUL I
În grădina din faţa castelului, s-au adunat invitaţii Reginei. Tinerii se distrează. Serbarea este animata de glumele şi giumbuşlucurile Bufonului. El începe jocurile sale amuzante, urmează apoi dansurile de graţie ale fetelor şi cavalerilor. Apare Regina care îi aminteşte feciorului că a sosit vremea însurătorii şi că mâine la balul majoratului el trebuie să-şi aleagă mireasa din fetele invitate la petrecere. Aceste vorbe trec pe lângă urechile prinţului, el este hotărât să se căsătoreasca numai din dragoste, iar până acum n-a întâlnit nici o fată de care iar fi pe plac.
Înnoptează. Tinerii pleacă.
Siegfried doreşte să rămână singur cu gândurile sale, în care s-a strecurat un sentiment de nelinişte. Şirul gândurilor îi este însă întrerupt de zborul unui stol de lebede. Prinţul le urmează prin pădurea întunecoasă şi se pomeneşte pe malul unui lac lângă care se înalţă ruinele misterioase ale unui vechi palat.
ACTUL II
La miezul nopţii pe oglinda lacului apar, una câte una, lebedele albe. Ajunse la mal, ele se transformă în fete. Urmărind dansul lebedelor, Siegfried rămâne uimit de transformarea lor miraculoasă.
Puţin înspăimântate la început, lebedele îl înconjoară, şi cea mai frumoasă dintre ele, Odette, îi destăinuieşte taina lor. Geniul rău, Rotbart le-a vrăjit în lebede, şi numai în acest loc singuratic, noaptea, ele pot recăpăta, pentru câteva clipe, chipul omenesc.
Siegfried este hotărât sa lupte pentru nimicirea lui Rotbart, dar Odette îl previne că nu prin luptă se poate dezlega blestemul. Vraja nu va fi risipită, decât de dragostea curată a unui tânăr care nu a jurat încă niciodată credinţă şi iubire cuiva. Frumuseţea lui Odette, tristeţea ce-i umple privirile îl cuceresc pe Siegfried, care îi mărturiseşte dragostea sa. Înflăcărat, el rosteşte mult aşteptatul jurământ.
Odette îi spune că nu va putea apare printre oameni până ce vraja nu se va risipi, căci altfel şi-ar atrage răzbunarea lui Rothbart. Prin viclenie acesta l-ar face pe Siegfried să-şi calce jurământul, pricinuind moartea lebedelor.
În lumina zorilor, cei doi tineri se despart cu greu.
Din umbră Rothbart a urmărit convorbirea lui Siegfried şi Odette.
Fetele se preschimbă din noi în lebede, iar Siegfried pleacă, hotărât să sfărâme farmecele acestui duh al întunericului, pentru a-şi salva logodnica şi pe toate celelalte lebede.
ACTUL III
La castelul Reginei are loc balul. Oaspeţii sosesc în marea sală a palatului, unde vor fi prezentate fetele, dintre care Siegfried îşi va alege logodnica. Dansurile urmează unul după altul - un tumultuos dans spaniol, apoi o veselă tarantelă napolitană, o mazurcă poloneză şi, în sfârşit, un dans maghiar. Urmează, în legănarea elegantă a unui vals, prezentarea fetelor. Cu gândul la Odette, Siegfried le priveşte cu indiferenţă, trezind astfel nedumerirea celor prezenţi.
La castel îşi face apariţia un cavaler sumbru, care însoţeşte o tânără îmbrăcată în negru.
Se anunţă sosirea cavalerului Rothbart, sub chipul căruia se ascunde Geniul Rău, care a venit cu fiica lui, Odillia. Geniul rău îi porunceşte să-l cucerească pe Siegfried, determinându-l să-şi calce jurământul dat. Într-un mare Pas de deux plin de pasiune, Odillia, care semăna perfect cu Odette, îl învăluie în farmecele sale convingându-l pe prinţ că este frumoasa lebăda de care este îndrăgostit.
Siegfried este vrăjit de Odillia, fiind singur că alături de el se află Odette.
După un pas de deux Siegfried o prezinta pe Odillia mamei sale drept aleasa inimii.
Fără să vrea, el şi-a călcat jurământul. Cu un râs sarcastic Rothbart îşi aruncă deghizarea şi pleacă cu Odillia, bucurându-se că acum Odette şi lebedele albe vor muri. În acelaşi moment în depărtare se zăreşte umbra disperată a lui Odette–lebăda. Cumplit îndurerat, tânărul înţelege că a fost victima unei înşelăciuni. Fără a mai ţine seama de nedumerirea celor din jur, alergă spre lacul lebedelor.
ACTUL IV
Fetele-lebede au revenit la marginea lacului, unde îşi plâng soarta, deoarece speranţele la eliberare s-au spulberat.
Apare Siegfried. El n-a încălcat jurământul faţă de Odette. Acolo, în castel, el era orbit de dragostea faţă de Odette şi anume ei i se adresau declaraţiile lui.
În ciuda furtunii declanşate de Rothbart, Odette şi Siegfried rămân împreună. Zădarnice sunt încercările Geniului Rău împotriva îndrăgosiţilor. Nimic nu mai poate să-i despartă. În lupta inegală dintre cei doi, Rothbart este învins.
Dragostea a distrus farmecele, vraja s-a risipit, lebedele si-au reluat chipul omenesc. Soarele încununează iubirea celor doi.
Începutul spectacolului:
SiJay
Octombrie 28, 2009 21:12
Ah, ce nostalgie!
Aș merge cu o plăcere deosebită!